Pentru că în ultima perioadă, în calitate de avocați, am fost puși din ce în ce mai mult în situația de a ne reprezenta clienții în cadrul procedurii emiterii unui ordin de protecție în fața instanței de judecată, considerăm că este oportun să atragem atenția asupra fenomenului violenței în familie dintr-o perspectivă juridică, venind în sprijinul persoanelor cu informații relevante în vederea obținerii principalului mijloc de protecție împotriva agresorilor.
La nivelul legislației din România, emiterea unui ordin de protecție își găsește reglementarea în Legea nr. 217/2003 din 22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenței domestice (Republicată).
♦ Tipuri de ordine de protecție:
• Ordinul de protecție emis de către poliție
• Ordinul de protecție emis de către instanță
CINE POATE SOLICITA EMITEREA UNUI ORDIN DE PROCTECȚIE
Victima violenței domestice.
Potrivit art. 5, al. (2) din Lege, prin victimă se înţelege persoana fizică ce este supusă uneia sau mai multor forme de violenţă prevăzute la art. 4, inclusiv copiii martori la aceste forme de violenţă.
De asemenea, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.
♦Forme de violență acoperite de prevederile legale:
violența verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală,
violența economică, violența socială, violența spirituală, violența cibernetică.
După cum se poate observa, violența nu se rezumă doar la cea fizică/verbală despre care vorbește toată lumea, ci are o arie mult mai cuprinzătoare, de cele mai multe ori victimele celorlalte varietăți ale violenței neștiind că se află sub cupola protecției conferite de dispozițiile legale în vigoare referitoare la combaterea violenței domestice.
ÎMPOTRIVA CUI SE POATE EMITE UN ORDIN DE PROTECȚIE
Potrivit Legii, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.
Astfel, observăm că violența domestică trebuie să intervină din partea unui membru de familie. În Lege este explicat sensul noțiunii de „membru de familie”.
NOTA BENE! De reținut este faptul că violența domestică poate fi exercitată și de către fostul soț, și de către parteneri (este acoperită inclusiv aria concubinajului), indiferent că victimele au locuit sau nu cu agresorul.
CE SE POATE DISPUNE PRINTR-UN ORDIN DE PROTECȚIE
Măsurile care se pot dispune de către instanță pot lua forma unor obligații sau interdicții:
1) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
2) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
3) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
4) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă
5) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
6) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
7) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
8) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
9) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
10) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Mai mult, prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
Tot prin aceeași hotărâre instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, măsuri a căror încălcare reprezintă infracțiune.
COMPETENȚA EMITERII UNUI ORDIN DE PROTECȚIE
►Într-o primă ipoteză, ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.
Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii
Imediat după confirmarea acestuia, procurorul înaintează ordinul de protecţie provizoriu, însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecție.
Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
►Într-o a doua ipoteză, victima are ea însăși posibilitatea de a solicita instanței de judecată (judecătoria) emiterea unui ordin de protecție provizoriu.
De asemenea, inclusiv procurorul, reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice sau reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, acesta din urmă cu acordul victimei, poate introduce cererea în numele victimei.
DURATA MĂSURILOR
Pentru că măsurile care se pot dispune printr-un ordin de protecție sunt unele care aduc atingeri importante vieții persoanei împotriva căreia se emite, reprezentând ingerințe în privința drepturilor sale fundamentale, ordinul de protecție are o întindere limitată în timp, fiind provizoriu și putând fi dispus pe o perioadă de maxim 6 luni.
Ordinul de protecție emis de poliție este, de asemenea, provizoriu, iar potrivit Legii, acesta poate avea o durată de cel mult 5 zile.
ASPECTE PROCEDURALE
• Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru.
• Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
• Asistenţa juridică a persoanei care solicită ordinul de protecţie este obligatorie.
• Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.
• Judecata se face de urgenţă şi cu precădere.
• În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie şi fără citarea părţilor, chiar şi în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.
• În soluţionarea cererii nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.
• Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
În situația în care vă găsiți în poziția de victimă a unei agresiuni domestice, indiferent de ce fel de violență este vorba, nu ezitați să uzați de toate instrumentele pe care legea vi le pune la dispoziție astfel încât siguranța dvs. să primeze!
Articol scris de av. Brojban Bianca-Daiana.